Butoaie și bidoane din inox
Butoaie și bidoane din inox alimentar
Inoxul alimentar e materialul neutru din depozitare: nu cedează nimic în lichid, nu absoarbe și nu păstrează mirosul șarjei anterioare. Spre deosebire de lemn, nu participă la gust, iar spre deosebire de plastic, nu capătă miros după prima folosire. De asta se folosește acolo unde conținutul trebuie să rămână exact cum a intrat.
Butoi sau bidon – diferența e la închidere și la golire
Cele două cuvinte se folosesc adesea unul în locul celuilalt, dar descriu două construcții diferite, cu utilizări diferite:
- Butoiul stă pe picioare, are robinet montat jos și un capac exterior care oprește praful. Se golește fără să fie mișcat și fără sifonare. Capacul nu strânge ermetic – ține praful, nu presiunea.
- Bidonul are capac filetat cu inel de etanșare și mânere, dar nu are robinet. Se închide ermetic și se transportă plin. Fiecare robinet e un punct pe unde se poate pierde etanșeitatea, iar la un vas care stă închis luni de zile asta cântărește mai mult decât comoditatea la turnat.
Criteriul de alegere, pe scurt: dacă vasul stă plin și se golește des, robinetul e util; dacă stă închis mult timp, sau conține ceva care se evaporă, etanșeitatea contează mai mult.
Ce suportă inoxul alimentar
Vasele se folosesc pentru orice lichid alimentar – must, sucuri, lapte, miere, ulei, băuturi. Rezistă la coroziune și nu cer tratament de suprafață, spre deosebire de tabla obișnuită.
Curățarea se face cu apă caldă și detergent neutru, urmată de clătire. Fără bureți de sârmă și fără praf abraziv: zgârieturile fine strică luciul și devin locuri în care se prinde depunerea. Vasul se usucă înainte de a fi pus deoparte, iar între folosiri se ține cu capacul slăbit, nu strâns.
Pe capacități și pe utilizare
Gama merge de la 75 la 300 de litri. Pentru cine știe deja ce pune în vas, cele două subcategorii sunt împărțite după utilizare: butoaiele pentru vin, cu robinet și picioare, și bidoanele pentru distilat, cu închidere etanșă.
Întrebări frecvente
Care e diferența între un butoi și un bidon din inox?
Construcția și felul în care se golesc. Butoiul are picioare, robinet montat jos și capac exterior antipraf – se golește fără să fie mișcat, dar nu se închide ermetic. Bidonul are capac filetat cu garnitură și mânere, se închide etanș și se transportă plin, dar nu are robinet. Materialul e același.
Ce înseamnă inox alimentar?
Oțel inoxidabil potrivit pentru contactul cu alimente și băuturi: nu cedează nimic în lichid, nu absoarbe și nu reține mirosuri. Spre deosebire de tabla obișnuită, rezistă la coroziune fără niciun strat de protecție adăugat.
Ce capacități există?
Gama acoperă intervalul de la 75 până la 300 de litri. Sub 75 de litri nu există momentan model în catalog, deși cererea pentru capacități mici există.
Inoxul schimbă gustul a ceea ce se păstrează în el?
Nu. E un material neutru: nu participă la gust, nu dă culoare și nu transmite aromă de la o folosire la alta. Asta îl deosebește de lemn, care modelează deliberat conținutul, și de plastic, care capătă miros după prima șarjă.
Cum se curăță și cum se păstrează între folosiri?
Apă caldă, detergent neutru, clătire bună, uscare completă. Fără bureți de sârmă și fără praf abraziv – zgârieturile fine devin locuri în care se prinde depunerea. Între folosiri vasul se ține cu capacul slăbit, nu strâns; altfel umezeala rămasă înăuntru capătă miros închis.
Se poate ține afară sau în pivniță?
Inoxul rezistă la umezeală, deci pivnița nu e o problemă. Afară, sub cerul liber, nu e recomandat pe termen lung – nu din cauza materialului, ci a capacului și a garniturilor, care îmbătrânesc la soare și la îngheț.
Ce se poate depozita în ele, în afară de băuturi?
Orice lichid alimentar: must, sucuri, lapte, miere, ulei. Condiția nu e conținutul, ci potrivirea cu tipul de vas – ce stă mult timp închis cere bidon, ce se golește des cere butoi cu robinet.